Valurile de CĂLDURĂ și riscul „sabiei lui Damocles.” SOLUȚII pentru rețele mai solide în România, pe timp de caniculă – ANALIZĂ

Inginerul Victor Gavrilă – acesta caută căi de aplicare a teoriei eficienței energetice și surselor regenerabile de energie în practica îmbunătățirii traiului de zi cu zi – a făcut o analiză complexă și completă a valurilor de căldură recente, despre care susține că ne-au făcut să ținem mult mai mult timp aerul condiționat deschis, ceea ce a dus la pene de curent în mai multe orașe din țară.

„Suntem pe ultimul loc în UE la consumul electric pe cap de locuitor”

„Asta ne-a amintit că sistemul energetic nu este suficient de flexibil ca să se adapteze cererii noi, crescute, și că folosim prea puțin energia regenerabilă, față de potențialul României de producție. La energiaTa, un proiect educativ despre energie sustenabilă din cadrul EFdeN –  comunitate axată pe construcții verzi.

Vorbim adesea despre cum suntem pe ultimul loc în UE la consumul electric pe cap de locuitor și despre cum avântul prosumatorilor din România poate susține electrificarea acestui consum. Însă la o scară mai mare, nu suntem pregătiți să facem această tranziție electrică.

Dar înainte de a vorbi despre prosumatori, mai există o serie de surse de energie care nu funcționează la capacitate maximă, cum ne-am propus sau cum ne-am dori. Asta atât din cauza uzurii rețelei de energie care are nevoie de modernizări masive cât și din cauza limitărilor de import de energie cu care ne confruntăm.”

România, prin intermediul Transelectrica – se coordonează cu omologii țărilor europene

Inginerul Victor Gavrilă  a mai precizat că în 2009 s-a format organizația ENTSO-E- Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Electricitate.

Acesta a explicat că, în cadrul organizației – România, prin intermediul Transelectrica – se coordonează cu omologii țărilor europene în scopul tranzacționării eficiente a energiei electrice în momente de surplus a producției de energie, sau din contră, de deficiență.

În plus, mai punctează inginerul, există limite ale „cantităților” de energie de care ne putem ajuta din partea vecinilor – precum Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova, deoarece importurile trebuie să fie complementare producției interne. Ceea ce înseamnă că România nu ar putea consuma exclusiv din exterior.

Tranziția către energie verde, o sabie cu două tăișuri?

Victor Gavrilă a mai explicat că, în ultimii șase ani, structura de producție a energiei electrice a fost puternic influențată de retragerile din exploatare ale unor centrale electrice care funcționau pe cărbune sau pe hidrocarburi.

Astfel, din 2017, la nivelul României au fost retrase capacități totale de 5.508 MW, adică o scădere de 22%, care a fost contrabalansată de doar 2.5% de capacități noi, adică 624 MW, în 2023, echivalentul a două grupuri de la Rovinari sau Turceni.

„Suntem în linie cu noi capacități care ar trebui să apară în următorii ani – 1500 MW de regenerabile doar în 2024 –, însă aceeași capacitate din surse poluante va trebui scoasă din exploatare până la sfârșitul lui 2025, și încă 1.140MW până în 2032.

Astfel, tranziția verde poate fi o sabie cu două tăișuri, în condițiile în care statul nu a înlocuit în același ritm centralele pe cărbune pe care le-a scos. Deși România și-a atins mai devreme țintele de reducere a gazelor cu efect de seră: 57% în 2023 față de 55% obiectivul european pentru 2030 (Climate Action Progress Report 2023) n-a facut-o pe principii de dezvoltare durabilă.

E ca și cum ți-ai impune să renunți la fast food prin a-l înlocui cu mâncare sănătoasă, dar în loc să consumi alternative consistente te rezumi la a te infometa. Astfel, ți-ai îndeplinit scopul de a mânca sănătos, dar corpul tău nu mai are energie pentru a funcționa optim și ai constant o stare de moleșeală și slăbiciune. Este esențial să cunoaștem și faptul că aceste obiective de reducere a emisiilor sunt comparate cu datele din 1990, exact anul în care am început să reducem industria și implicit emisiile din consumurile imense ale acestui sector”, a mai precizat Victor Gavrilă în materialul de pe infoclima.ro.

Ce soluții am avea pentru rețele mai solide pe timp de caniculă?

Canicula a trecut momentan și riscurile penelor de curent au dispărut, însă schimbările permanente și majore prin care trec sistemele energetice ale tuturor țărilor membre UE vor perpetua riscul sabiei lui Damocles, a mai precizat Victor Gavrilă.

„Investiții în infrastructură – Transelectrica va dubla capacitatea transfrontalieră de import/export a energiei electrice cu țările vecine, de la 3370 MW în prezent la 7050 MW în 2030, precum și o sumedenie de modernizări ale liniilor electrice de înaltă tensiune. Iar pe partea de joasă și medie tensiune distribuitorii regionali de energie au început demersuri de întărire a rețelelor, însă unul din factorii majori care încetinesc procesul este efortul de a realiza investiții fără a crește substanțial tarifele la consumatorii finali.

Tranziția către energie curată și constantă – nu mai este o surpriză pentru nimeni că centralele fotovoltaice și eoliene nu au continuitatea de producție a centralelor clasice pe cărbune, iar pentru a putea manevra energia regenerabilă în timp vor trebui investiții consistente în stocarea la scară largă (cu acumulatori de energie electrică și centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj), un capitol la care România este din păcate codașă în UE.

Colaborarea consumatorilor prin ajustarea comportamentului – deși apelul Ministrului Energiei la responsabilitatea civică a populației prin reducerea consumului de energie electrică din intervalul 18:00-21:00 este corect din punct de vedere tehnic, acesta activează traumele din trecut legate de limitările pe care le-au suferit generațiile X și Baby Boomers. Rezolvarea smart, dar în același timp herculiană, de motivare a schimbării comportamentului de consum este în implementarea tarifelor dinamice orare, astfel amânarea sau programarea consumurilor de energie va fi răsplătită cu facturi mai mici la energie.

Acest proces ține tot de modernizarea infrastructurii, acesta presupune un grad de adopție ridicat a contoarelor inteligente care să poată înregistra orar aceste consumuri și să poată transmite automat date către furnizori, proces care este în derulare de către distribuitorii de energie electrică.”

Integrarea eficientă și digitalizarea prosumatorilor

Victor Gavrilă a mai punctat că revoluționarea unui întreg sector necesită resursă umană atât abundentă, cât și pregătită. Cum putem oferi o nouă față energeticii din România pentru îmbogățirea și întinerirea resursei umane?

„Până înainte de pandemie întreg domeniul energiei părea că are viteza melcului în ceea ce privește dezvoltarea, comparativ cu viteza ghepardului pe care o prezenta IT-ul. Din această cauză tinerii au fost reticenți în urmarea unei cariere în energie.

Această lentoare a fost confirmată în ultima perioadă în care s-a observat fragilitatea sistemului energetic în fața consumului ridicat de electricitate. Dar orice dificultate ascunde oportunități: UE împinge strategii și programe de finanțare pentru cel puțin următorii 26 ani în scopul revoluționării energiei din cele 27 state membre UE”, a conchis inginerul.

România va trece printr-un nou val de caniculă, temperatura maximă atingând 41 grade Celsius

Valul de căldură se va intensifica, cuprinzând Dobrogea, sud-estul Transilvaniei și Carpații Meridionali și Occidentali. La umbră, temperatura poate să depășească 35-45 grade Celsius, rezultând disconfort termic și nopți tropicale.

Aerul va fi irespirabil din cauza umidității, fiind depăși pragul critic 80 unități.  Va fi alertă de Cod Portocaliu în București, temperatura maximă atingând 39 grade Celsius.

Sursă foto: Shutterstock

CITIȚI ȘI:

Alerte de CANICULĂ până la mijlocul lunii. 41 grade Celsius, resimțite azi în sudul țării